În stare naturală zonele umede sunt adesea cruciale pentru om, în principal datorită capacităţii lor de stocare a cantităţilor mari de apă proaspătă, atenuarea impactului inundaţiilor şi a secetelor pentru o zonă de ansamblu, precum şi pentru productivitatea lor biologică (de exemplu peşte, lemn, stuf).

Zonele umede au fost definite ca fiind întinderile de bălți, mlaștini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sărată, inclusiv întinderi de apă marină a căror adâncime la reflux nu depășește 6 metri.

Rolul zonelor umede: reglarea ciclului hidrologic, creşterea biodiversităţii, reducerea eroziunii, îmbunătăţirea microclimei, atenuarea amplorii fenomenelor de inundaţii, asigurarea condiţiilor de viaţă naturală pentru numeroase specii de plante şi animale, destinaţie turistică.

Până în prezent au fost înscrise pe lista Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii şi a Resurselor Naturale peste 300 zone umede. În România există 89 de zone umede, fiind identificate, de asemenea, 44 de zone de importanţă avifaunistică, cu o suprafaţă totală ce reprezintă 3% din suprafaţa ţării. Pe teritoriul românesc sunt 52 de ecoregiuni cu o varietate mare de ecosisteme.

România are declarate 19 sit-uri Ramsar, regăsite pe listele IUCN, totalizând 1.156.448 hectare:   Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (21 mai 1991), Lacul Bistreț (13 iulie 2012), Lacul Blahnița (2 februarie 2013), Brațul Borcea (2 februarie 2013), Calafat – Ciuperceni – Dunăre (2 februarie 2013), Canaralele de la Hârșova (2 februarie 2013), Parcul Natural Comana (25 octombrie 2011), Ostroavele Dunării – Bugeac – Iortmac (2 februarie 2013), Complexul piscicol Dumbrăvița (2 februarie 2006), Parcul Natural Porțile de Fier (18 ianuarie 2011), Confluența Jiu-Dunăre (2 februarie 2013), Confluența Olt-Dunăre (13 iunie 2006), Tinovul Poiana Stampei (25 octombrie 2011), Lacul Iezerul Călărași (13 iunie 2012), Lacul Techirghiol (23 martie 2006) Parcul Natural Lunca Mureșului (2 februarie 2006), Dunărea Veche – Brațul Măcin (2 februarie 2013), Insula Mică a Brăilei (15 iunie 2001), Balta Suhaia (13 iunie 2012).

Importanța zonelor umede:

• Rol în desfășurarea proceselor natural din ecosisteme.
• Reducerea simțitoare a puterii distructive a inundațiilor.
• Rol în stabilizarea malurilor (reduc eroziunea).
• Rețin sedimentele (particulele solide de variate mărimi care plutesc în masa apei).
• Refugii pentru numeroase specii de animale.
• Locuri de reproducere, hrănire, iernare pentru specii de animale acvatice și semiacvatice.
• Exploatate pentru importanța lor economică.
• Rol în promovarea turismului “verde” sau “agroturism”.

Ce poți face TU?

• NU distruge cuiburile și ouăle păsărlor;
• NU arde stuful și vegetația de apă, locurile unde păsările cuibăresc;
• NU arunca gunoi în natură, murdăria înseamnă poluare;
• NU-ți scrie numele pe scoarța copacilor și NU rupe arbuștii;
• NU pescui si NU merge la vânătoare în perioada prohibiție.

Anul acesta, Ziua Zonelor Umede se sărbătoreşte sub deviza : “Zonele umede pentru viitorul nostru – Alăturați-vă nouă!” Tema aleasă în acest an de Secretariatul Ramsar atrage atenţia asupra faptului că beneficiile acestui tip de ecosistem sunt esenţiale pentru viitorul umanităţii.

Articol de:

Roxana Cuibari

Alexandra Alexe